Statul vrea să „privatizeze” copii?!

Scopul urmărit de noua lege

Joi, 21 martie 2013, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în primă lectură proiectul Legii privind protecţia specială a copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi. În mediile creştine deja s-a afirmat, că proiectul Legii este un atac în adresa instituţiei familiei și că va institui un mecanism de privatizare a copiilor. 

Ca să înțelegem ce propune și ce aduce nou proiectul Legii, trebuie să facem o comparație cu legislația existentă. Lucrul acesta este cu atât mai necesar, dacă luăm în calcul calitatea – nici pe departe cea mai reușită – a proiectului Legii, care cere explicații pe seama normelor actuale din Cod familiei. Dacă Codul familiei are un limbaj decent și clar, și nu creează dificultăți de interpretare, atunci proiectul Legii este scris cu o neglijență care sare în ochi. Ea începe chiar de la denumire. Proiectul definește trei categorii de copii afectați: copii în situație de risc, copii separați de părinți și copii abandonați. Denumirea însă ar sugera că proiectul Legii se referă doar la primele două categorii (copii în situaţie de risc şi copiilor separaţi de părinţi), dar nu și la a treia categorie.

Dar neglijențele nu se opresc aici. Ele continuă cu expresii defectuoase (cum ar fi „copilul referitor la care se constată”, „prin intermediul căreia evaluează necesităţile copilului şi ale familiei lui în colaborare cu ei”, „soluţionării cazurilor copiilor” etc.), nerespectarea normelor elementare de tehnică legislativă (îmbinarea mai multor idei într-un singur alineat), sintagme juridice cu un sens neclar („persoană aflată în poziţie de răspundere”, „persoană aflată în poziţie de putere”, „persoană aflată în relaţie de încredere cu copilul” etc.) și încheind cu o stilistică greoaie și un mod încâlcit de expunere a gândurilor. Toate ele creează numeroase întrebări, la care proiectul Legii nu oferă răspunsuri.

S-ar pretinde, că scopul proiectul Legii este protejarea drepturilor copilului. În realitate, proiectul Legii protejează copiii de … părinți. Apărarea copiilor de părinți este de înțeles dacă ne referim la crime, decăderea din drepturile părintești sau alte cazuri similare. Vom vedea în cele ce urmează, că proiectul Legii extinde aceste cazuri până la absurd, astfel încât, dacă o așa lege se adoptă, toți copiii – dar absolut toți fără excepție – trebuie „protejați” și separați de propriii părinți.

În proiectul Legii vom observa un interes aparte pentru luarea (separarea, sechestrarea – numiți-o cum doriți) copiilor de la părinți și plasamentul acestora în afara propriilor familii. Există diferite situații în care copiii trebuie luați sub supraveghere și îngrijire. Dar nu orice supraveghere a unor familii nereușite duce la separarea copiilor de părinți. O problemă de familie poate fi conciliată, părinților le poate fi oferit suport din partea statului, părinților le pot fi impuse anumite condiționări etc. Este curios că proiectul Legii nu pomenește deloc asemenea remedii – se creează impresia că ele nici nu sunt admise – însă revine cu o obsesie suspectă asupra fenomenului de „luare a copilului de la părinți” și „plasament al copilului”. 

Pe cine alegem în funcția de membru al Consiliului anti-discriminare?

Oponenții Legii cu privire la asigurarea egalității au prezis că Consiliul anti-discriminare ar putea deveni o instituție pro-homosexuală și anti-religioasă. Se pare că aceste temeri se adeveresc pe deplin. Consiliul anti-discriminare este pe cale de a deveni o instanță lipsită de obiectivitate, imparțialitate și echidistanță.

Parlamentul a numit recent 2 din cei 5 membri ai Consiliului. Este vorba despre avocatul Doina-Ioana Străisteanu și psihologul Oxana Gumennaia. Oxana Gumennaia este mai puțin cunoscută public și nu putem spune nimic despre ea. Numirea Dnei Străisteanu în funcția de membru al Consiliului trezește nedumeri și neliniște, dacă luăm în calcul afirmațiile ei publice anterioare.

Sperăm că Parlamentul Republicii Moldova și alte instanțe de stat, examinând materialul de mai jos, se vor auto-sesiza și vor lua măsurile care se impun pentru a nu admite ca persoanele agresive, intolerante și cu un nivel reprobabil de cunoaștere a legislației să dețină funcția de membru al Consiliului anti-discriminare.

Studii mai vechi ale Centrului „Aletheia”

Filat ignoră Biserica şi şantajează Parlamentul cu Legea antidiscriminare

Juriştii ne atrag atenţia: Filat vrea să ne bage pe toţi la puşcărie

Guvernul de la Chişinău a devenit o filială a organizaţiilor homosexuale. Parlamentul va rezista?

Capcanele juridice ale “Legii egalităţii de şanse” sau cum liberalismul corupe justiţia

Justiţia moldovenească a îngenunchiat în faţa transsexualilor. Schimbarea sexului în actele de identitate este ilegală

Justiţia moldovenească a îngenunchiat în faţa transsexualilor. Schimbarea sexului în actele de identitate este ilegală

Comuntatea minorităţilor sexuale LGBT din Moldova a publicat recent un comunicat de presă, prin care informează opinia publică, că „Curtea de Apel Chişinău a  emis o hotărâre care permite persoanelor transgen schimbarea actelor de identitate în conformitate cu sexul dorit (femeie sau bărbat)”. 

În continuarea mesajului, LGBT comunică, că „Respectiva decizie e una irevocabilă și reprezintă rezultatul admiterii recursului Centrului de Informaţii “GENDER DOC-M”, care a contestat hotărârea din 9 februarie 2012 a judecătoriei sectorului Buiucani”.

LGBT apreciază hotărârea Curţii de Apel ca fiind o „victorie strategică grandioasă”, menționând că „de azi înainte, Oficiul Stării Civile nu este în drept să refuze oricărei persoane transsexuale modificarea și rectificarea actului de stare civilă și anume a certificatului de naștere cu schimbarea sexului existent în cel dorit”. Bucuria celor de la LGBT se pare că este legată şi de posibilitatea indirectă de a realiza „căsătorii” între homosexuali, dacă unul din membrii cuplului gay va apărea în acte ca „femeie”, fără să fie de fapt. 

Capcanele juridice ale “Legii egalităţii de şanse” sau cum liberalismul corupe justiţia

 1. UTILIZAREA SINTAGMEI „ORIENTARE SEXUALĂ”
Legea egalităţii de şanse (noua denumire a Legii antidiscriminare), utilizează într-un mod vicios sintagma „orientare sexuală”. Excluderea acestei sintagme se impune din următoarele motive:
 1.1. Nici un act internaţional în domeniul drepturilor omului, la care Republica Moldova este parte, implicit Declaraţia Universală a drepturilor omului şi Convenţiei europene a drepturilor omului, nu folosesc sintagma „orientare sexuală”.
Articolul 14 din Convenţia europeană a drepturilor omului (extras):
„Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată  fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie.”
Articolul 2 din Declaraţia Universală a drepturilor omului:
„Fiecare se poate prevala de toate drepturile  şi  de  toate libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie, fără nici o deosebire, în special  de  rasă, de culoare, de sex, de limbă, de religie,  de  opinie politică  sau de orice altă opinie, de origine naţională sau socială, de avere, de naştere sau decurgînd din orice altă situaţie.” 

Juriştii ne atrag atenţia: Filat vrea să ne bage pe toţi la puşcărie

Promotorilor şi susţinătorilor Legii anti-discriminare le place să folosească cuvinte frumoase.Legea anti-discriminare, zic ei, este o lege a toleranţei, a dragostei, a egalităţii. Senin şi frumos, dacă e să credem vorbelor. Adevărul este că măsurile şi activităţile lor sunt pline de răutate şi, în esenţă, urmăresc un singur scop – de a se răzbuna şi penaliza cu cruzime pe cei care au o altă opinie faţă de „valorile” promovate de legea anti-discriminare.

Nu ne referim doar la replicile veninoase şi mitocane din numeroasele articolele şi comentarii publicate de susţinătorii legii; nu ne referim  doar la scenariile dubioase prin care ei doresc să adopte legea (a se vedea acest material); nu ne referim la comportamentul agresiv şi războinic al promotorilor legii (a se vedea orice emisiune radio sau TV la acest subiect). Ne referim la un document oficial, pe care l-am pomenit în unul din materialele noastre anterioare – proiectul Legii de modificare a Codului penal. 

Modificările la Codul penal fac parte din acelaşi pachet de legi de anti-discriminare, şi au fost prezentate Parlamentului pentru adoptare încă în 2009. Parlamentul – cum e şi firesc – a respins modificările. Se credea că proiectul a fost uitat şi nimeni nu va mai reveni la el. Iată că prin acelaşi Planul de acţiuni privind onorarea angajamentului Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei (despre care scriam că a fost adoptat în şedinţa Guvernului din 25 aprilie 2012 şi urmează să fie transmis Parlamentului pentru adoptare finală) intenţionează să reînvie Legea de modificare a Codului penal.

Guvernul de la Chişinău a devenit o filială a organizaţiilor homosexuale. Parlamentul va rezista?

Paravanul după care se ascundeau promotorii Legii anti-discriminare a fost dat la o parte. Dacă pînă acum Guvernul şi acoliţii săi se ascundeau după deget, afirmînd că legea este necesară pentru toate categoriile de persoane discriminate şi că e impusă de parteneri străini, atunci iată că Planul de acţiuni privind onorarea angajamentului Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei, pe care Guvernul vrea să-l impună Parlamentului, scoate în evidenţă scopul real al legii. Pentru a dovedi acest lucru, vom examina punctul 18 din acest Plan, care arată astfel:

Filat ignoră Biserica şi şantajează Parlamentul cu Legea antidiscriminare

După ce reprezentanţii a două partide parlamentare (Partidul Liberal şi Partidul Democrat) au declarat că nu susţin proiectul Legii anti-discriminării, promotorii acestei legi caută diferite modalităţi şi tertipuri pentru a o aproba.

Fără mare gălăgie, cu multă prudenţă şi aproape în şoaptă (deşi se cunoaşte şi chiar a devenit proverbială patima unor reprezentanţi ai Guvernului de a face show-uri şi a atrage atenţia), Guvernul a aprobat în şedinţa sa de ieri (25 aprilie 2012) două documente, care ar putea fi folosite de cei câţiva reprezentanţi ai Guvernului şi acoliţii lor pentru a transpune în viaţă Legea anti-discriminării.

Unul dintre aceste documente se numeşte „Planul de acţiuni privind onorarea angajamentului Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei”, al cărui punct 18 repetă acelaşi angajament de a aproba Legea anti-discriminării. Planul de acţiuni este un proiect de hotărâre, care va fi transmis Parlamentului pentru aprobare finală. În legătură cu acest Plan de acţiuni apar câteva gânduri curioase.